Despre calatorii in general…

“Niciodata nu facem calatoria pe credem noi ca o facem”.
-Ben Okri- “In Arcadia”
O carte numai buna pentru calatoriile lungi pe tren, mai ales cand nu ai nevoie sa cunosti toata povestea vietii persoanei de langa tine…chestie care ti se intampla destul de des (aici vorbesc din propria experienta ) daca esti student intr-unul din minunatele centre universitare din tara…
Sincer, consider ca cele mai dubioase locuri din lume sunt locurile in care este un du-te vino zilnic…ma refer aici la gari, autogari, aeroport, iar cireasa de pe tort o gusti dupa ce te urci, in timpul calatoriei .
Am inceput un an destul de dificil, din prea multe puncte de vedere…an terminal de facultate. Asta inseamna adio viata de camin !!!( care btw nu stiu dc dar parca anul asta sucks more than ever!!! Si eu am stat in fiecare an de facultate in camin, am trait cu diversi oameni si nu regret nici o experienta, oricare i-ar fi fost natura) .
Calatoriile catre locurile natale se raresc, mama zice gandeste-te ce faci cu viata ta master, job, a place to live…bullshituri de genul asta… Dupa mine viata ideala ar fi o calatorie aproape continua cu ghiozdanul in spate, cartea in mana si pixul si foaia in cealalta…dar asta inseamna idealul, ceva de neatins. Asa ca ramanem cu diploma in mana, jobul in cealalta, o garsoniera in care vecinii de deasupra asculta manele si sincer prefer sa ma opresc aici.
Mi-a fost greu sa accept ca am de luat niste decizii, ca am de renuntat la unele lucruri( damn it iar apare “tenta” aia de jurnal nenorocit). Dar asta o scriu asa ca o replica, pe care vreau si eu sa o sustin in continuare , indiferent de ce decizii iau, sa nu renunt la lucrurile care imi plac.

Nota de final : in timpul calatoriilor de orice natura multumesc tehnologiei si existentei tiparului.

Respect, dr_kruegeritza!